Recent Posts

5 lecții de învățat din experiența companiilor românești din lanțul de aprovizionare în criza COVID-

5 idei de reținut pe viitor pentru companiile din lanțul logistic

  1. Digitalizarea și automatizarea proceselor, până la un procent de 90%, oferă agilitate și rapiditate în răspunsul companiei, atunci când apare un factor perturbator

  2. Strategiile pe termen mediu și lung sunt esențiale și permit adaptarea modelului de business la provocări de orice tip

  3. Resursa umană este extrem de valoroasă. Investiția în reprofesionalizare și implicarea activă a angajaților în viața companiei sprijină crearea unor companii puternice și competitive.

  4. Vulnerabilitățile pot aduce, de multe ori, oportunități de business, iar maturitatea companiei va fi decisivă în maximizarea oportunităților

  5. Te adaptezi sau dispari. Nu există soluții general valabile. Companiile de succes învață din propriile greșeli și evoluează prin inovație.

Pandemia de coronavirus a schimbat modul în care companiile din lanțul de aprovizionare gândesc procesele existente și își planifică resursele. Mai mult decât orice, acest eveniment neprevăzut a scos la lumină vulnerabilitățile și, în unele cazuri, punctele forte ale jucătorilor de pe piața de logistică din întreaga lume.

Cel mai recent webinar organizat de Smart ID România, Asociația ARILOG și Factory 4.0 a reunit, sub tematica „Logisticienii, Covid-19 și efectele deglobalizării” specialiști din segmente diferite ale industriei logistice din Romania pentru a dezbate, acum când lucrurile sunt încă proaspete, impactul crizei Covid-19 în activitatea companiilor lor.


Adriana Pălășan (Președinte ARILOG și CEO Supply Chain Management Center), Sorin Ionașcu (Territory Manager – Zebra Technologies), Răzvan Marinescu (Managing Director KLG Europe & CEO Simplify), Nicu Boangiu (CTO Smart ID Romania), Marian Coman (Chief Automation Officer at Smart ID Dynamics) și Daniel Nicolae (Co-founder & Managing Partner Innoship) au discutat despre elementele cu impact negativ, despre lecțiile bune învățate în primele luni ale acestui an, dar și despre cum ar putea companii similare să răspundă mai bine în alte situații de criză.

Tendință de urmat: Regionalizarea resurselor


Cei peste 25 de ani de experiență activă în supply chain management au ajutat-o pe Adriana Pălășan să urmărească trenduri și să identifice mai bine vulnerabilitățile companiilor din lanțul de aprovizionare.

Adesea, la apariția unui factor perturbator care blochează depozitul, managerii au tendința de a căuta sursa problemei doar în depozit. Adriana este însă de părere că este necesară trecerea dincolo de granițele logisticii. Cauza blocajului o reprezintă problemele existente în fiecare verigă din supply chain.

De aceea, companiile care reușesc sunt cele care înțeleg rapid noile conjuncturi, care au viziune și strategie pe termen mediu și lung și o suficientă experiență pe piață, din care rețin ceea ce le este de folos pentru a se replia la timp.


Lichiditățile sunt iarăși un subiect dureros. Pentru companiile mici și medii, cum sunt IMM-urile, acest aspect s-a dovedit hotărâtor în 2020. În condițiile în care programele de ajutor de stat sunt blocate din lipsa normelor de aplicare, ceea ce face ca băncile să nu elibereze capitalul promis, unii furnizori și-au oprit activitatea în martie. Iar acum, au dificultăți în a recupera și nu se mai pot adapta cererii din lanțul lor.

Câștigătorii au fost cei care au avut suficiente lichidități sau care și-au refăcut strategia financiară imediat la începutul crizei, oferind plata la 3 zile, în loc de plata la 60 de zile, pentru a-și menține competitivitatea.

COVID-19 nu este singura problemă cu care se va confrunta sectorul logistic. „Atunci când nu e Covid, sunt ploile, greve sau tulburări sociale”, a observat Adriana Pălășan. De aceea, maturitatea companiei joacă un rol esențial. Companiile tinere, fără experiență sau care nu au avut provocări majore de rezolvat până acum, au luat poate decizii corecte, dar fără aplicare pe termen mediu și lung.


Există totuși și rezolvare? Da, soluțiile alternative. Până acolo însă, nu trebuie ignorate resursele umane.

„Un element mai puțin vizibil, dar care se simte în logistică: nivelul doi de management a crescut mai puțin decât liderii. Suflul de entuziasm, elementul de risc pe care și-l asumă, deciziile rapide sunt luate cu întârziere sau deloc. Acestea sunt vulnerabilități cu efecte negative”.

Trebuie luate în considerare două aspecte: automatizarea, sau mai bine zis lipsa ei, și legislația de resurse umane deficitară.


Adriana a punctat faptul că, și în 2020, mai sunt încă mari companii multinaționale care pregătesc comenzile cu creionul și hârtia, care nu au integrat sistemele client-furnizor și, în consecință, nu au o vizibilitate asupra întregului lanț de aprovizionare. Rezultatul este un serviciu ineficient, reflectat în calitatea scăzută la clientul final.

În ce privește resursele umane, legislația curentă nu ajută sectorul logistic care, în mod tradițional, se confruntă cu dese variabile – restrângeri, expansiuni, variații ale forței de muncă. Restricțiile din 2020 au pus o piedică suplimentară într-un context deja dificil de administrat.


Cu ce rămânem din această criză? Regionalizarea resurselor


Sursele de aprovizionare au fost poate una dintre cele mai mari provocări ale crizei curente și au venit să sublinieze o tendință remarcată în studii recente efectuate de Asociația germană de logistică – aducerea cât mai aproape a producției.


China a fost și rămâne punctul principal în resursele logistice. Dar, se remarcă faptul că tot mai multe companii își refac strategiile pe această nișă. In-shoring-ul este acum răspunsul pe care logisticienii îl dau întrebării „cum putem deveni mai agili” nu doar pentru această perioadă, ci în oricare altă situație în care intervine un element perturbator. Iar România poate juca un rol important în zonă, crede Adriana.

La fel, refacerea activului uman reprezintă o prioritate. Trecerea de la magazinele tradiționale la omnichannel justifică investițiile în profesionalizarea personalului și orientarea către flexibilitate și agilitate.


În concluzie, este nevoie de vizibilitate în întreg lanțul. Iar asta se face doar cu digitalizare, un principiu aplicat de Toyota încă de acum 50 de ani și care a rămas valabil și azi.


„90% din activitate se face cu ajutorul sistemelor automatizate, iar 10% este reprezentat de expertiza umană care validează procesele automatizate”.


„Learn by doing” – Povestea de pandemie KLG Europe


Pentru Răzvan Marinescu, directorul KLG Europe și CEO Simplify, un start-up al KLG focusat pe e-fulfillment și soluții end-to-end pentru business online, pandemia de coronavirus poate fi sumarizată în 3 etape și tot atâtea lecții de învățat.

Ca și Adriana Pălășan, Răzvan a aflat încă de la începutul crizei cât de vulnerabilă este resursa umană în cadrul lanțului de aprovizionare și cât de importantă este automatizarea prin inovație într-o perioadă „normală” pentru eficientizarea, optimizarea și creșterea productivității în orice situație.

Teamă. Damage mitigation. Oportunități – cele trei aspecte cheie care definesc impactul crizei asupra activității KLG Europe.

Într-o primă fază, compania a reacționat puternic emoțional, îndreptându-și atenția către siguranța oamenilor și introducerea unor proceduri noi pentru igienizarea și dezinfecția spațiilor de lucru, dar și pentru impunerea regulilor de distanțare socială.

Aici și-a făcut simțită prezența și prima vulnerabilitate – „Distanțarea socială a limitat flexibilitatea, așa încât am recurs la rotirea resurselor între proiecte și componente”. A fost nevoie și de ajustarea programului de lucru al angajaților, chestiune sensibilă în sectorul logistic (și nu numai).

Primele două săptămâni au venit și cu cea mai importantă lecție pe termen lung – work from home funcționează fără impact asupra eficienței echipei. Deși procedura fusese introdusă încă din 2019, abia în acest an compania a fost obligată să o extindă la întregul personal.

Acum, toți angajații care nu lucrează în depozite, pot lucra de acasă, prin rotație, 20% din timpul de lucru, în condițiile unei distribuții egale a conceputului work from home la nivelul echipei.

Damage mitigation s-a făcut pe principiul „învățăm pe măsură ce facem” (learn by doing). Răzvan a confirmat astfel una dintre vulnerabilitățile lanțului logistic punctate de Adriana – lichiditățile companiei.

KLG Europe s-a numărat printre câștigătorii acestui capitol, compania deținând deja suficiente resurse care să îi permită să se replieze chiar și în condițiile în care unii dintre cei mai mari clienți au notificat întârzieri în plata facturilor.

Maturitatea companiei și-a pus accentul și pe abordarea din faza 3. „Nu toată lumea pierde într-o criză”, a observat Răzvan Marinescu, iar pentru compania pe care o conduce, oportunitatea în această criză o reprezintă achizițiile și fuziunile cu companii care să-i completeze portofoliul de servicii.

Faza 3 s-a concretizat și cu un proiect „Phoenix” ale cărui puncte cheie au fost:

  • digitalizarea și inovația în procesele companiei

  • lansarea de produse noi (în doar câteva luni, KLG Europe a lansat ro – simplificare a operațiunilor din lanțul logistic, LCL solutions – nișa dedicată serviciilor de ocean freight, care s-a dovedit o carte câștigătoare din punct de vedere al rezultatelor financiare, și a introdus distribuția FMCG, către HoReCa și TT – traditional trade)

  • creșterea implicării angajaților, prin implementarea soluției OfficeVibe

Răzvan recunoaște și o greșeală importantă pe care compania a făcut-o în special în prima parte a crizei – lipsa de comunicare cu echipa. Noua abordare, care presupune comunicare permanentă a ideilor și statusului companiei către angajați și implicarea lor activă, inclusiv prin finanțarea ideilor bune, va rămâne pe termen lung în strategia companiei.

Chiar și companiile mici și medii pot beneficia de soluții inovatoare end-to-end

De departe cele mai afectate companii în această criză au fost IMM-urile, și în special companiile din lanțul logistic care nu au avut implementate soluții WMS clasice, a căror durată de implementare și cost asociat este adesea peste capacitățile financiare ale majorității companiilor mici și mijlocii.

Pe acest segment, Smart ID a identificat o oportunitate care să ofere o soluție de accesibilitate și integrare end-to-end a proceselor din depozite companiilor care în mod natural nu au acces la aceste soluții – WMS în cloud.

Nicu Boangiu este Chief Technology Officer în Smart ID Romania și arhitectul celor mai importante implementări de soluții dezvoltate în Romania pentru companii internaționale care activează în medii intensive de lucru precum logistică, producție, retail, utilități, sănătate.

Alături de colegii săi, Nicu a remarcat tendința principală a acestei perioade – situația a impus e-commerce. În România numai, se preconizează o creștere de 28% a segmentului de ecomm în 2020 și o creștere de peste 70% pentru următorii 3 ani.

În aceste condiții, companiile care vor să crească trebuie să:

  • reinventeze operațiunile

  • optimizeze costurile

  • adopte modele noi de business in cloud – pentru rapiditate, flexibilitate, scalabilitate și securitate

„Te adaptezi sau dispari. Așa se va întâmpla și cu digitalizarea”, este convins Nicu Boangiu.

Cum se traduce însă SmartID WMS în activitatea companiilor din lanțul logistic?


În principal, facilitează reducerea costurilor. Apoi, permite automatizarea proceselor, ținând cont de factori importanți ca variația nevoilor de fortă de muncă și lipsa personalului calificat. Nu în cele din urmă, SmartID WMS înseamnă digitalizare – vizibilitate end-to-end, date accesibile și de încredere, din întregul lanț logistic.

Soluția în cloud se diferențiază pentru că, spre deosebire de WMS-ul clasic, are un timp foarte scurt de punere în funcțiune. Practic, chiar și până la finalizarea formalităților oficiale, orice companie poate testa, în trial, modul în care fluxurile ei specifice sunt acoperite de funcționalitățile standard ale soluției.

Soluția în cloud integrează deja cele mai avansate tehnologii ce permit eliberarea mâinilor operatorilor și, mai important, diminuarea erorilor, umane sau chiar tehnologice.

WMS în cloud include procese de automatizare de complexitate ridicată, fără investiții majore și, mai mult, permite accesul de pe terminalul mobil, pentru procesele mai puțin intensive sau în depozitele în care ritmul de activitate nu este foarte ridicat.

Pentru că flexibilitatea este esențială, SmartID WMS in Cloud include, din start, nivele diferite de tehologii – module standard, module avansate, aplicații externe (integrabile prin API), dar și module de automatizări de tip add-on (Warehouse Control System).

Marian Coman, Chief Automation Officer at Smart ID Dynamics, a explicat, pe scurt, modul în care WCS controlează centralizat funcționarea sub-sistemelor din depozite.

”RFID (cu ajutorul dispozitivelor Zebra Technologies), Pick to Light, Pick by Voice, cântărire în flux, inspecție vizuală (sortarea după formă și/sau culoare, dar mai ales inspecția 3D al cărei obiectiv este înlocuirea operatorilor umani cu brațe robotizate), interfață cu sisteme automate de transport AGB, automatic storage in retrieval” sunt doar câteva dintre tipurile de automatizări avansate de care beneficiază o companie care folosește componenta de Warehouse Control a soluției SmartID WMS în cloud.

Oricare este modul de integrare, fie că presupune dezvoltarea de la zero a soluției sau dezvoltarea sistemelor existente din depozit, Smart ID WMS va avea ca rezultat o trasabilitate în timp real a proceselor, element critic în situațiile de criză în care reacțiile agile, rapide, pot face diferența între supraviețuirea sau dispariția unei companii.

Câteva dintre componentele sistemului WMS se bazează pe tehnologii inovatoare de ultimă generație și aduc plus valoare în orice depozit: Pick by Voice, Pick by Light și RFID.

Trebuie spus că nu toate procesele suportă implementarea Pick by Voice”, subliniază Nicu Boangiu. „Nivelul de câștig în viteză / productivitate se poate observa după analiza procesului respectiv, dar de regulă Pick by Voice se pretează volumelor mari pentru că permite prelucrarea unui număr mai mare de comenzi în același timp”.

Pe scurt, Pick by Voice are avantajul flexibilității și mobilității, în timp ce Pick by Light oferă viteză de reacție și automatizare mult mai bună.

Noua tehnologie RFID este utilizată în automatizarea proceselor din multiple sectoare industriale, nu doar în logistică și este pretabilă acolo unde nu e posibilă utilizarea codului de bare.

În dezbaterea conceptului remote, Nicu a arătat că nu se pote face packing și automatizare remote. Pentru acestea este necesar în continuare mixul de resurse – procese automatizate, completate de resursa umană – care permite maximizarea continuității operațiunilor.

Cea mai mare vulnerabilitate a lanțului logistic?

„Indiferent de soluție (on premise sau in cloud), acuratatețea datelor e o provocare la fel de mare”. Toți speakerii webinarului sunt de aceeași părere când vine vorba de modul în care sunt gestionate datele în lanțul de aprovizionare. Pentru unele probleme există deja soluții, printre ele numărându-se măsurarea volumetrică.

Adeseori, însă, automatizarea și digitalizarea proceselor presupun timpi importanți pentru curățarea datelor, fiind necesare re-măsurarea sau reintroducerea corectă a datelor.

Mai multe detalii puteti citi pe site-ul organizatorului, AICI

Archive
Search By Tags
Follow Us
  • Facebook Basic Square
  • LinkedIn Social Icon
  • YouTube Social  Icon

Contact Us

Mailing address: 16th Alexandru Radovici Str, 5th floor, District 2, Bucharest

Tel.: 0740-199-919

© 2017 by ARILOG.

  • Black YouTube Icon